marți, 28 februarie 2012

Sa inventat noul mobi-site-ul Salvamont

mobi-site-ul Salvamont este util atunci când un prieten cu nevasta, nu prea știutori intr-ale muntelui s-a rătăcit prin Jepi, pentru că niște băieți de ăștia deștepți au au găsit interesantă ideea de a smulge indicatorul de potecă. Și i-au gasit salvamontul, după vreo 20 de ore de chin. Fără el,mobi-site-ul Salvamont acum le făceam parastasul de 5 ani.

luni, 27 februarie 2012

28 februarie – Ziua Protectiei Civile

Protecţia Civilă este o com­ponentă a apărării na­ţionale, cuprinde un com­plex de măsuri pentru ocro­tirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora.
Instinctul de conservare şi de apărare a fiinţei umane în situaţii de pericol, mani­festat şi transmis din gene­raţie în generaţie de către comandanţii de oşti, de populaţia însăşi, îşi găseşte oficializarea scrisă, pentru prima dată în istoria popo­rului român, în scrisoarea domnitorului Neagoe Basa­rab (1512 – 1521) către fiul său Teodosie, în care îl sfă­tu­ieşte pe el şi pe urmaşi, ca în caz de război, popu­laţia civilă (copii, bătrâni, fe­mei) să fie dusă (protejată prin evacuare), în zone inac­cesibile cotropitorilor, în afara zonelor unde urmea­ză să aibă loc luptele cu vrăj­maşii cotropitori. Acest înscris ce străbate Evul Mediu, Is­toria Modernă şi Contempo­rană a poporului român se numeşte astăzi protecţia populaţiei civile şi a valorilor material–spirituale.
Protecţia Civilă în Româ­nia a fost organizată la 28 fe­bruarie1933, sub denumirea de Apărare pasivă contra atacurilor aeriene, având ca scop limitarea efectelor bom­bardamentelor aeriene asu­pra populaţiei şi resurselor teritoriului.Organizarea apă­rării pasive se realizează pe un plan superior, în anul 1939, când este promulgată "Legea pentru apărarea anti–aeriană activă şi pasivă a teritoriului". Ulterior, aceasta este concretizată printr–o serie de decrete ale Guvernului.
Începând cu 17 ianuarie 1952 se înfiinţează "Apărarea Locală Antiaeriană", devenită în 1978 "Apărarea Civilă". În această perioadă se emit: Decretul nr. 96/1975 privind asigurarea intervenţiei în caz de accident nuclear şi De­cretul nr. 140/1978 privind or­ganizarea activităţii pentru prevenirea, limitarea şi înlă­turarea urmărilor calamită­ţilor naturale, incendiilor sau ca­tastrofelor de mari pro­porţii.
Legea nr. 2/1978 privind apărarea civilă în România arată că aceasta este parte componentă a sistemului naţional de apărare şi trebuie să asigure pregătirea popu­laţiei, teritoriului şi economiei pentru desfăşurarea normală a activităţilor economice şi sociale, precum şi pentru pro­tecţia cetăţenilor şi a bu­nurilor materiale de orice na­tură, sau în alte situaţii speciale.
Revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii noi per­fecţionării activităţii de apă­rare civilă. România a ratificat prin Decretul 224/11.05. 1990, Protocoalele adiţio­nale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victi­melor conflictelor armate.
Din iunie 1995, Protecţia Civilă – termen nou, conform convenţiilor internaţionale – constituie o componentă im­portantă de forţe de protecţie destinate desfăşurării acţiu­nilor de apărare a ţării.
Dacă la începutul existenţei sale, Protecţia Civilă îndepli­nea misiuni exclusiv în caz de conflict armat, în prezent ea ac­ţionează la cutremure, inun­daţii, alunecări şi pră­buşiri de teren, incendii masive de pădure, asana­rea teritoriului de muniţii rămase neexplodate.

Mesajul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la aniversarea Zilei Protecţiei Civile din România

Aniversăm 79 de ani de la legiferarea primelor ac­tivităţi de protecţie civilă din România, prin Regu­la­men­tul Apărării Pasive aprobat la 28 februarie 1933 de Regele Carol al II–lea. Mo­mentul este un prilej de retrospectivă a activi­tăţilor desfăşurate de spe­cialiştii Protecţiei Civile care, pe parcursul celor trei sferturi de veac de existenţă, s–au aflat mereu la datorie, în sprijinul semenilor.
Împreună cu celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţio­nală, specialiştii Protecţiei Civile au intervenit, de fie­care dată, în ajutorul cetăţe­nilor ameninţaţi de dezastre naturale şi catastrofele care au afectat cuprinsul ţării. Uni­ficarea structurilor de protecţie civilă cu cele ale pompierilor militari a per­mis integrarea în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, a­dap­tându–se la noua orga­nizare şi contribuind la prestigiul instituţiei, recu­noscut de cetăţeni.
Răspunzând standar­delor de ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, Protecţia Civilă din România continuă procesul de moder­nizare şi flexibilizare institu­ţională, pentru a asigura servicii profesioniste şi efi­ciente şi a fi, la nevoie, un fur­nizor de asistenţă umanitară internaţională.
Noul mecanism de gestio­nare a situaţiilor de urgenţă a adus tot mai multe atribuţii Protecţiei Civile, care în ultimii ani a trebuit să facă faţă tot mai numeroaselor provocări ale naturii dezlănţuite. Aceas­ta solicită un înalt standard de operativitate şi viteză de reacţie, sub semnul solidari­tăţii umane, şi o reală respon­sabilitate civică. Aproape că nu există evenimente care pun viaţa omului în pericol la care aceştia să nu fie che­maţi, ceea ce presupune pre­gătire, îndemânare, sânge rece, dar şi empatie.
Inundaţiile din ultimii 7 ani, sau actuala situaţie provo­cată de fenomenele meteo deosebite ale acestei ierni aspre au dat măsura impli­cării, devotamentului şi ex­perienţa specialiştilor în do­meniu. Pentru că salvatorul este cel care încearcă să înţeleagă suferinţa celui care l–a chemat în ajutor, ceea ce se măsoară în lungi ore de pregătire profesională, fizică şi psihologică. Pentru că pe lângă informaţii, cunoştinţe şi deprinderi, el trebuie să fie rezistent fizic, robust psihic şi echilibrat emoţional.

Dragi colegi,
Poate că, aşa cum am mai spus, vorbim uneori prea pu­ţin despre noi, despre expe­rienţele de zi cu zi, care ne pot defini mai bine şi care contribuie la întărirea spiri­tului de camaraderie. Poate că prea des ne concentrăm asupra aspectelor formale, oficiale, decât asupra acelora de lângă noi.
Haideţi să ne întoarcem cu faţa unii spre alţii! Să încer­căm să trăim altfel această sărbătoare, să facem din ea nu doar o zi festivă, ci şi o sărb[toare a noastră, a vir­tuţilor de care dăm dovadă zi de zi.
Să ne spunem istoriile şi să învăţ[m unii de la alţii, să fim mai uniţi, mai ales în aceste momente grele, şi să facem deopotrivă, o instituţie a ce­tăţeanului, dar şi o mare familie. Să facem istorie în alt fel: modernizând, impli­cân­du–ne, transformând.
Avem de continuat o tradiţie pe care nu o putem înfăptui decât prin dăruire exemplară şi muncă asiduă, puse în sluj­ba celor aflaţi în pericol. Să acţionăm în continuare pen­tru a conferi încredere şi sigu­ranţă cetăţenilor, demon­strând umanism, profesio­nalism şi eficienţă.
Fiţi mândri de voi şi în­crezători în viitor! Şi haideţi să gândim împreună la ce în­seam­nă o echipă, unde con­tează: să–ţi pese – aşa începe:

să vrei – aşa porneşti,
să lupţi – aşa construieşti.
să crezi – aşa rezişti:
să învingi – aşa reuşeşti,
să speri – aşa continui.
să simţi – aşa te bucuri!
De ziua noastră, vă urez tuturor mult succes în acti­vitatea profesională, împliniri în viaţa personală, sănătate şi bucurii alături de cei dragi!
La mulţi ani şi sărbătoare frumoasă, dragi camarazi!

Inspector general,
colonel Marcel LUCACIU



Mesajul inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu, cu prilejul zilei de 28 februarie

Se împlinesc 79 ani de la înfiinţarea primelor structuri cu atribuţii de apărare civilă din România. Este un prilej de a realiza o scurtă retro­spec­­tivă a unor momente is­torice cu o însemnătate apar­te.
De–a lungul timpului, spe­cialiştii în domeniul protecţiei civile au desfăşurat un volum impresionant de activităţi menite să ducă la prevenirea şi gestionarea celor mai po­triv­nice evenimente. Ei îşi fac datoria necondiţionat şi luptă, în împrejurări nu tocmai favo­rabile, pentru salvarea vieţii şi a bunurilor cetăţenilor. În pre­zent, ei îşi desfăşoară acti­vitatea în structurile Inspec­toratului General pentru Si­tuaţii de Urgenţă, se identifică permanent cu interesul şi nevoile cetăţenilor, îşi fac datoria cu responsabilitate şi devotament. Ei sunt cei care veghează 24 de ore din 24, dând dovadă de profesio­nalism şi demonstrând că ac­tivitatea aceasta de apărare a vieţii şi a bunurilor cetă­ţe­nilor primează necondiţionat.
Am convingerea că şi în viitor ne vom îndeplini da­toria în spiritul respectului faţă de cetăţean, dovedind dăruire şi o bună pregătire profesională în numeroase ocazii dificile: inundaţii, in­cendii, cutremure, alunecări de teren, asanarea terito­riului de muniţia rămasă neexplodată, accidente, alte cazuri de urgenţă.
Cu prilejul aniversării ZILEI PROTECŢIEI CIVILE, îmi revine onoarea de a trans­mite, în numele între­gului personal al Inspecto­ratului pentru Situaţii de Ur­genţă «Cpt. Dumitru Croi­toru» al judeţului Sibiu, tu­turor colegilor de breaslă, militari şi civili, un gând bun, cele mai sincere urări de să­nătate, satisfacţii şi reuşite în activitatea profesională, mult noroc şi nenumărate bucurii alături de familie şi cei apropiaţi.

Inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu,
Locotenent colonel Laurenţiu–Cosmin BALCU

28 februarie – Ziua Protectiei Civile

Protecţia Civilă este o com­ponentă a apărării na­ţionale, cuprinde un com­plex de măsuri pentru ocro­tirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora.
Instinctul de conservare şi de apărare a fiinţei umane în situaţii de pericol, mani­festat şi transmis din gene­raţie în generaţie de către comandanţii de oşti, de populaţia însăşi, îşi găseşte oficializarea scrisă, pentru prima dată în istoria popo­rului român, în scrisoarea domnitorului Neagoe Basa­rab (1512 – 1521) către fiul său Teodosie, în care îl sfă­tu­ieşte pe el şi pe urmaşi, ca în caz de război, popu­laţia civilă (copii, bătrâni, fe­mei) să fie dusă (protejată prin evacuare), în zone inac­cesibile cotropitorilor, în afara zonelor unde urmea­ză să aibă loc luptele cu vrăj­maşii cotropitori. Acest înscris ce străbate Evul Mediu, Is­toria Modernă şi Contempo­rană a poporului român se numeşte astăzi protecţia populaţiei civile şi a valorilor material–spirituale.
Protecţia Civilă în Româ­nia a fost organizată la 28 fe­bruarie1933, sub denumirea de Apărare pasivă contra atacurilor aeriene, având ca scop limitarea efectelor bom­bardamentelor aeriene asu­pra populaţiei şi resurselor teritoriului.Organizarea apă­rării pasive se realizează pe un plan superior, în anul 1939, când este promulgată "Legea pentru apărarea anti–aeriană activă şi pasivă a teritoriului". Ulterior, aceasta este concretizată printr–o serie de decrete ale Guvernului.
Începând cu 17 ianuarie 1952 se înfiinţează "Apărarea Locală Antiaeriană", devenită în 1978 "Apărarea Civilă". În această perioadă se emit: Decretul nr. 96/1975 privind asigurarea intervenţiei în caz de accident nuclear şi De­cretul nr. 140/1978 privind or­ganizarea activităţii pentru prevenirea, limitarea şi înlă­turarea urmărilor calamită­ţilor naturale, incendiilor sau ca­tastrofelor de mari pro­porţii.
Legea nr. 2/1978 privind apărarea civilă în România arată că aceasta este parte componentă a sistemului naţional de apărare şi trebuie să asigure pregătirea popu­laţiei, teritoriului şi economiei pentru desfăşurarea normală a activităţilor economice şi sociale, precum şi pentru pro­tecţia cetăţenilor şi a bu­nurilor materiale de orice na­tură, sau în alte situaţii speciale.
Revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii noi per­fecţionării activităţii de apă­rare civilă. România a ratificat prin Decretul 224/11.05. 1990, Protocoalele adiţio­nale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victi­melor conflictelor armate.
Din iunie 1995, Protecţia Civilă – termen nou, conform convenţiilor internaţionale – constituie o componentă im­portantă de forţe de protecţie destinate desfăşurării acţiu­nilor de apărare a ţării.
Dacă la începutul existenţei sale, Protecţia Civilă îndepli­nea misiuni exclusiv în caz de conflict armat, în prezent ea ac­ţionează la cutremure, inun­daţii, alunecări şi pră­buşiri de teren, incendii masive de pădure, asana­rea teritoriului de muniţii rămase neexplodate.

Mesajul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la aniversarea Zilei Protecţiei Civile din România

Aniversăm 79 de ani de la legiferarea primelor ac­tivităţi de protecţie civilă din România, prin Regu­la­men­tul Apărării Pasive aprobat la 28 februarie 1933 de Regele Carol al II–lea. Mo­mentul este un prilej de retrospectivă a activi­tăţilor desfăşurate de spe­cialiştii Protecţiei Civile care, pe parcursul celor trei sferturi de veac de existenţă, s–au aflat mereu la datorie, în sprijinul semenilor.
Împreună cu celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţio­nală, specialiştii Protecţiei Civile au intervenit, de fie­care dată, în ajutorul cetăţe­nilor ameninţaţi de dezastre naturale şi catastrofele care au afectat cuprinsul ţării. Uni­ficarea structurilor de protecţie civilă cu cele ale pompierilor militari a per­mis integrarea în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, a­dap­tându–se la noua orga­nizare şi contribuind la prestigiul instituţiei, recu­noscut de cetăţeni.
Răspunzând standar­delor de ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, Protecţia Civilă din România continuă procesul de moder­nizare şi flexibilizare institu­ţională, pentru a asigura servicii profesioniste şi efi­ciente şi a fi, la nevoie, un fur­nizor de asistenţă umanitară internaţională.
Noul mecanism de gestio­nare a situaţiilor de urgenţă a adus tot mai multe atribuţii Protecţiei Civile, care în ultimii ani a trebuit să facă faţă tot mai numeroaselor provocări ale naturii dezlănţuite. Aceas­ta solicită un înalt standard de operativitate şi viteză de reacţie, sub semnul solidari­tăţii umane, şi o reală respon­sabilitate civică. Aproape că nu există evenimente care pun viaţa omului în pericol la care aceştia să nu fie che­maţi, ceea ce presupune pre­gătire, îndemânare, sânge rece, dar şi empatie.
Inundaţiile din ultimii 7 ani, sau actuala situaţie provo­cată de fenomenele meteo deosebite ale acestei ierni aspre au dat măsura impli­cării, devotamentului şi ex­perienţa specialiştilor în do­meniu. Pentru că salvatorul este cel care încearcă să înţeleagă suferinţa celui care l–a chemat în ajutor, ceea ce se măsoară în lungi ore de pregătire profesională, fizică şi psihologică. Pentru că pe lângă informaţii, cunoştinţe şi deprinderi, el trebuie să fie rezistent fizic, robust psihic şi echilibrat emoţional.

Dragi colegi,
Poate că, aşa cum am mai spus, vorbim uneori prea pu­ţin despre noi, despre expe­rienţele de zi cu zi, care ne pot defini mai bine şi care contribuie la întărirea spiri­tului de camaraderie. Poate că prea des ne concentrăm asupra aspectelor formale, oficiale, decât asupra acelora de lângă noi.
Haideţi să ne întoarcem cu faţa unii spre alţii! Să încer­căm să trăim altfel această sărbătoare, să facem din ea nu doar o zi festivă, ci şi o sărb[toare a noastră, a vir­tuţilor de care dăm dovadă zi de zi.
Să ne spunem istoriile şi să învăţ[m unii de la alţii, să fim mai uniţi, mai ales în aceste momente grele, şi să facem deopotrivă, o instituţie a ce­tăţeanului, dar şi o mare familie. Să facem istorie în alt fel: modernizând, impli­cân­du–ne, transformând.
Avem de continuat o tradiţie pe care nu o putem înfăptui decât prin dăruire exemplară şi muncă asiduă, puse în sluj­ba celor aflaţi în pericol. Să acţionăm în continuare pen­tru a conferi încredere şi sigu­ranţă cetăţenilor, demon­strând umanism, profesio­nalism şi eficienţă.
Fiţi mândri de voi şi în­crezători în viitor! Şi haideţi să gândim împreună la ce în­seam­nă o echipă, unde con­tează: să–ţi pese – aşa începe:

să vrei – aşa porneşti,
să lupţi – aşa construieşti.
să crezi – aşa rezişti:
să învingi – aşa reuşeşti,
să speri – aşa continui.
să simţi – aşa te bucuri!
De ziua noastră, vă urez tuturor mult succes în acti­vitatea profesională, împliniri în viaţa personală, sănătate şi bucurii alături de cei dragi!
La mulţi ani şi sărbătoare frumoasă, dragi camarazi!

Inspector general,
colonel Marcel LUCACIU



Mesajul inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu, cu prilejul zilei de 28 februarie

Se împlinesc 79 ani de la înfiinţarea primelor structuri cu atribuţii de apărare civilă din România. Este un prilej de a realiza o scurtă retro­spec­­tivă a unor momente is­torice cu o însemnătate apar­te.
De–a lungul timpului, spe­cialiştii în domeniul protecţiei civile au desfăşurat un volum impresionant de activităţi menite să ducă la prevenirea şi gestionarea celor mai po­triv­nice evenimente. Ei îşi fac datoria necondiţionat şi luptă, în împrejurări nu tocmai favo­rabile, pentru salvarea vieţii şi a bunurilor cetăţenilor. În pre­zent, ei îşi desfăşoară acti­vitatea în structurile Inspec­toratului General pentru Si­tuaţii de Urgenţă, se identifică permanent cu interesul şi nevoile cetăţenilor, îşi fac datoria cu responsabilitate şi devotament. Ei sunt cei care veghează 24 de ore din 24, dând dovadă de profesio­nalism şi demonstrând că ac­tivitatea aceasta de apărare a vieţii şi a bunurilor cetă­ţe­nilor primează necondiţionat.
Am convingerea că şi în viitor ne vom îndeplini da­toria în spiritul respectului faţă de cetăţean, dovedind dăruire şi o bună pregătire profesională în numeroase ocazii dificile: inundaţii, in­cendii, cutremure, alunecări de teren, asanarea terito­riului de muniţia rămasă neexplodată, accidente, alte cazuri de urgenţă.
Cu prilejul aniversării ZILEI PROTECŢIEI CIVILE, îmi revine onoarea de a trans­mite, în numele între­gului personal al Inspecto­ratului pentru Situaţii de Ur­genţă «Cpt. Dumitru Croi­toru» al judeţului Sibiu, tu­turor colegilor de breaslă, militari şi civili, un gând bun, cele mai sincere urări de să­nătate, satisfacţii şi reuşite în activitatea profesională, mult noroc şi nenumărate bucurii alături de familie şi cei apropiaţi.

Inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu,
Locotenent colonel Laurenţiu–Cosmin BALCU

luni, 6 februarie 2012

Comisarul Lucian Miron Neamţiu, trimis în judecată pentru trafic de influenţă


Procurorii DNA susţin că acesta ar fi primit de la un om de afaceri tulcean bani pentru cazare pe litoral, pentru a interveni într-un dosar. Potrivit unor surse judiciare, se pare că totul ar fi pornit de la faptul că omul de afaceri tulcean ar fi fost prins conducând cu viteză peste limita legală, pe raza localităţii sibiene Sălişte. Se pare că dosarul, în care a lucrat şi ofiţerul de la Rutieră, ar fi ajuns în instanţă cu probe insuficiente, fapt care i-ar fi dat posibilitatea omului de afaceri ca, la o eventuală contestare, să câştige procesul şi să-şi recupereze astfel permisul de conducere.