Ieri, meditaţii – azi, fabrică de rezolvat temele

de Maria SPATARIU
mariaspatariu@tribuna.ro
04 octombrie 2011 22:22
291 vizualizari
A- A+ tipareste yahoo mail

Ieri, meditaţii – azi, fabrică de rezolvat temele
Ajutor la teme, reuşită garantată la Bacalaureat şi Evaluarea naţională, seriozitate maximă şi rezultate pe măsură – sunt câteva dintre sintagmele prin care cadre didactice sau studenţi încearcă să găsească "clienţi" pentru meditaţii. Din rândul elevilor conştiincioşi, care vor performanţă, sau al celor leneşi care ştiu că mult mai uşor se rezolvă problema de la mate dacă ai ajutor, decât dacă te chinuieşti singur. Preţul meditaţiilor? Între 20 şi 40 de lei şedinţa. În acelaşi timp, pentru mulţi dintre profesori, banii obţinuţi din meditaţii sunt resursa financiară care le permite să–şi plătească şi taxele, şi ratele la bancă şi să–şi trimită copiii la şcoală

Meditaţiile nu s-au inventat în ultimii ani şi, probabil, nu vor dispărea curând. Atât doar că au devenit o modă şi poate chiar o industrie. În urmă cu 15-20 de ani se luau meditaţii ca să intri la Facultate, examenul la Medicină sau Inginerie fiind tare greu, se făcea pregătire suplimentară ca să intri la Actorie sau la Conservator; se luau meditaţii ca să intri la un liceu bun. Ei bine, de câţiva ani încoace, meditaţiile se iau pe tot parcursul anilor de şcoală şi, adeseori, tind să se transforme din ore de pregătire suplimentară în ajutor la teme.

Mica publicitate

Ca să găseşti un meditator pentru copilul tău, ai destule variante. Fie vorbeşti cu alţi părinţi şi vezi cine pe cine recomandă, fie dai o căutare pe Internet, fie cauţi anunţurile din ziare, fie eşti cu ochii-n patru la stâlpii din preajma unităţilor de învăţământ. Astea sunt cele mai frecvente patru modalităţi de a găsi un profesor meditator.
Dacă optezi pentru anunţurile de mică publictate şi pentru internet, prima carte de vizită a meditatorului e chiar modul în care a conceput anunţul. Aşa de pildă, unii profesori promit "reuşita garantată pentru Bacalaureat", alţii te avertizează că nu mediteaază decât elevi de clasele V-X, deci pentru Bacalaurerat trebuie căutată o altă variantă, alţii te îmbie cu experienţa la catedră şi gradele didactice dobândite, alţii - cu diplomele Cambridge pe care le au, iar alţii cu metodele interactive de predare şi cu pasiunea pe care o pun în muncă. Nici elevii care nu au chef să-şi facă singuri temele nu sunt uitaţi, aşa că unele cadre didactice şi, mai ales, studenţii se declară disponibili să ofere ajutor la pregătirea temelor.

Tarife

Unde ustură meditaţiile? În buzunarele părinţilor. Dar depinde de pretenţii şi de profesorul-meditator pe care îl alegeţi. Cele mai mici preţuri le practică studenţii, care pentru o şedinţă de meditaţii la limba engleză pot percepe un tarif de 15 lei. Durata şedinţei? 90 de minute. Aceiaşi studenţi pot cere la fel de bine şi 20 de lei pentru o şedinţă, iar cei care au terminat o facultate, dar nu sunt profesori, ridică preţul la 30 lei pentru şedinţa de meditaţii la limba şi literatura română. Cam tot pe acolo se situează şi profesorii cu state.
40 de lei poate fi preţul cerut pentru o şedinţă de meditaţii la matematică. Şi dacă suma vă pare mare, să ştiţi că se lucrează individual cu fiecare elev şi, în plus, se garantează şi succesul la Bacalaureat, chiar dacă ai terminat liceul în urmă cu mai mulţi ani, iar matricele, logaritmii şi funcţiile ţin parcă de domeniul... limbilor străine. Oricum, dacă e nevoie de două şedinţe/săptă­mână, buzunarul dumneavoastră va fi mai uşor cu 320 lei în fiecare lună.

"Meditaţiile trebuie să însemne plus valoare"

... spune Constantin Go­run, inspectorul şcolar gene­ral al judeţului Sibiu. "Medi­taţiile pot fi un lucru bun, dacă aduc plus valoare, perfor­manţă în pregătirea elevului şi dacă părinţii doresc această formă de pregătire. În acelaşi timp însă ar trebui să existe un contract între profesor şi părinţi în care să fie consemnate obiectivele fiecăruia. Este fair-play ca un profesor să testeze un elev înainte de a începe medi­taţiile şi să propună nivelul la care poate să-l ducă: să-l ajute să ia nota 6 sau 8 la Bacalaureat, de exemplu. Părinţii care plătesc meditaţii îşi pun speranţele în profe­sorul respectiv", subliniază Constantin Gorun.
Şeful IŞJ Sibiu atrage atenţia că un profesor care meditează concomitent patru elevi nu poate face perfor­manţă cu fiecare dintre ei şi că e destul de grav ca un profesor să mediteze elevii pe care îi pregăteşte în mod normal la şcoală. În primul caz, meditaţiile se transformă în "industrie", iar în cel de-al doilea există riscul ca un elev care a primit note de trecere în timpul anului şcolar, să pice bacalaureatul.

Profesori din pasiune

Pe de altă parte, e foarte adevărat că salariul de dascăl nu e nici pe departe capabil să asigure un trai decent, mai ales atunci când ai sub 35 de ani, deci o experienţă mai mică în do­meniu. În acest context, da, meditaţiile sunt cele care rotunjesc veniturile profe­sorilor. "Eu sunt profe­soară de limba şi literatură română şi dau meditaţii. Soţul meu e şi el profesor, dar de geografie, şi în cazul lui e mai greu să dea meditaţii. Fără banii pe care eu îi primesc de la meditaţii nu ne-am putea descurca şi cu cheltuielile casei şi cu doi copii de crescut", spune Ioana, cadru didactic în Sibiu.
Situaţia Ioanei poate fi valabilă în cazul majorităţii profesorilor tineri. Într-un sondaj de opinie realizat la nivel naţional de Federaţia Sindicatelor Libere din Învă­ţământ s-a atras atenţia că "salariul mediu net al cadre­lor didactice, cu vârsta maxi­mă de 35 de ani este, potrivit răspunsurilor, de 875,1131 lei, iar repartizarea venitului pe domenii de cheltuieli se face astfel: 51% din venituri sunt alocate cheltuielilor de subzistenţă (mâncare, întreţi­nerea lo­cuin­ţei şi chirie), 20% din venituri sunt repartizate pentru achitarea creditelor bancare. Cei mai puţini bani sunt alocaţi pentru: vesti­mentaţie, cărţi, formare profe­sională şi petrecerea timpului liber."
După efectuarea sonda­jului, FSLI a atras atenţia că "dintre profesorii intervievaţi 41% intenţionează să pără­sească sistemul de învă­ţământ în următorii cinci ani. Motivul principal este salariul prea mic pentru asigurarea unui trai decent. Alte motive sunt: dotarea slabă a şcolilor, lipsa de respect faţă de profesori, multiplele schim­bări sau lipsa de coerenţă legislativă. Într-un atare context, peste 50% dintre cei intervievaţi au declarat că au ales să fie dascăli pentru că “iubesc copiii”, pentru că “au avut la rândul lor profesori model” sau “din pasiune”.
Şi încheiem cu câteva cuvinte despre statutul de dascăl de azi. "Profesia de cadru didactic este privită de societate “cu milă si respect moderat”, iar de cele mai multe ori este subapreciată. Din punctul de vedere al cadrelor didactice, societatea percepe profesia de cadru didactic drept o profesie “uşoară”, “cu program lejer”, o profesie “desconsiderată în ziua de astăzi”, “foarte prost remunerată”, “o meserie fără perspectivă”, “Cenuşăreasa tuturor profesiilor”, se arată în acelaşi sondaj FSLI.

288 de cadre didactice din judeţul Sibiu au declarat că fac meditaţii şi plătesc impozit pentru asta, conform datelor oferite de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu. 224 sunt persoane fizice, iar restul sunt persoane juridice.