Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, o forma finala Codului Muncii, urmand ca, saptamana viitoare, sa isi asume raspundere pe proiectul de lege, potrivit declaratiilor premierului Emil Boc.
“Saptamana viitoare, guvernul isi va angaja raspunderea pe Codul Muncii. Am asteptat avizele de la Consiliul Economic si Social si de la Consiliul Legislativ. In urma sedinţei de guvern de ieri am dat, practic, o forma finala codului, urmand ca, in procedura parlamentara, evident, sa discutam, eventual sa acceptam amendamente ale parlamentarilor, pentru ca procedura permite ca, inainte de forma finala, care va fi trimisa la Monitorul Oficial, , sa putem accepta amendamente in cazul in care moţiunea de cenzura, daca va fi depusa, va fi respinsa. In concluzie, astazi a avut loc, am inţeles, reuniunea CES, asteptam sa primim avizul si saptamana viitoare Guvernul isi va angaja raspunderea pe Codul Muncii”, a declarat Emil Boc, in cadrul unei emisiuni televizate.
Noul cod al muncii vizeaza, potrivit lui Emil Boc, doua aspecte: “romanii sa-si poata gasi mai usor un loc de munca, iar angajatorii sa-i poata angaja mai usor pe cei care doresc un loc de munca. De ce? Pentru ca actualul Cod al Muncii, din anul 2003, inainte de intrarea Romaniei in UE, inainte de criza care a venit in anul 2009, acest cod nu mai raspunde nevoilor zilei”
Conform premierului, noile prevederi ale Codului Muncii aduc o felxibilizare a raporturilor de munca si inaspresc sanctiunile pentru munca la negru. Astfel, au fost triplate amenzile pentru cei care lucreaza cu munca la negru si au fost detaliate sanctiunile pentru cei care, peste un anumit numar de angajaţi la negru, ar utiliza aceasta forma ilegala, mergand cu amenda penala sau inchisoare de la 1 la 2 ani.
“Un om care munceste la negru este un om care are in pericol pensia lui, evident, salariul lui, care este mult mai mic, este in pericol sanatatea lui, este in pericol, practic, intreaga lui familie. De aceea, locul de munca reprezinta cea mai buna forma de protecţie sociala si am inasprit sancţiunile pentru cei care vor continua sa lucreze la negru dupa aceasta modificare din Codul Muncii, pentru ca, pe de o parte, dai angajatorului mai multa flexibilitate, dar il protejezi si pe salariat...”, explica Emil Boc.
Potrivit Constitutiei, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Constitutia stabileste ca Guvernul va fi demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, va fi adoptata. Daca Guvernul nu a fost demis prin motiune de cenzura, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern. In plus, in cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate prin angajarea raspunderii Guvernului, dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
Principalele modificari aduse de noul Cod al Muncii vizeaza:
• revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de neconcurenta. Astfel, angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand dupa minim 30 de zile de la notificarea scrisa adresata salariatului de catre angajator privind denuntarea acesteia.
• revizuirea perioadelor de proba instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.
• eliminarea interdictiei privind angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.
Perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.
• instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.
• modificarea conditiilor in care se poate dispune delegarea salariatului. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi numai cu acordul salariatului, din 2 in 2 luni
• revizuirea cazurilor de incetare de drept a contractului individual de munca pentru acoperirea anumitor situatii nereglementate in legislatia existenta.
• modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute in vedere in procedura concedierilor colective vor cele de performanta si de indeplinire a obiectivelor si in subsidiar, pentru departajare vor fi avute in vedere criteriile de natura sociala. Criteriile referitoare la evaluarea performantelor profesionale vor avea prevalenta.
• eliminarea interdictiei de a face angajari pentru angajatorul care a dispus concedieri colective pe locurile de munca ale salariatilor concediati timp de 9 luni de la data concedierii acestora.
• modificarea termenului de preaviz. Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
• modificarea prevederilor care reglementeaza contractul individual de munca pe perioada determinata. Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.
• modificarea prevederilor privind agentul de munca temporara in sensul eliminarii restrictiilor prevazute de art. 88 Codul Muncii reprezinta o consecinta a aplicarii art. 4 din Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de munca temporara, potrivit caruia statele membre trebuie sa revizuiasca orice restrictie sau interdictie privind utilizarea muncii temporare.
„Munca prin agent de munca temporara”, este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia Utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.
„Salariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui Utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.
• modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru , in conformitate cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii contractului individual de munca.
Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
in perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.”
• Eliminarea anumitor neconcordante referitoare la reprezentantii salariatilor si ai organizatiilor sindicale.
• Modificari ale jurisdictiei muncii in ceea ce priveste sarcina probei, in sensul revenirii la procedura consacrata in Codul de procedura civila.
•Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.
•Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 194 alin.(1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada stabilita prin act aditional.”
• introducerea de noi sanctiuni contraventionale:
-primirea la munca a pana la 3 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata”
De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda penala fapta persoanei, care in mod repetat stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege
Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 3 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca.
*Toate modificarile aduse Codului Muncii vor fi dezbatute de catre specialistii AvocatNet.ro in cadrul conferintei "Noul Cod al Muncii. Angajat vs angajator. Cine castiga?" Mai multe detalii despre eveniment puteti gasi aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu