220 de lole lovesc din bice şi alungă spiritele rele sâmbătă şi duminică în Sibiu, Marpod, Cincu şi, bineînţeles, Agnita* Ca de obicei, arme ale lolelor vor fi miile de gogoşi pe care le vor împărţi trecătorilor* Fuga Lolelor din acest an va marca împlinirea a o sută de ani de la prima paradă comună a breslelor din Agnita*
Au 3 sau 75 de ani şi îşi "înving" vârsta îmbrăcând un costum de lolă. Se întâmplă în judeţul Sibiu, sâmbătă şi duminică, atunci când vreo 220 de lole pun stăpânire pe patru localităţi. "Fuga lolelor" reînvie o tradiţie veche de câteva secole.
Gogoşi pentru curioşi
Sibiu, Cincu, Marpod vor fi colindate sâmbătă de lolele, iar duminică e rândul Agnitei să-şi primească lolele acasă. Periplul lolelor are şi o explicaţie: în acest an se împlineşte un secol de la prima paradă comună a breslelor din Agnita şi, în consecinţă, centenarul va fi sărbătorit, ca-n poveşti, trei zile şi trei nopţi. Primul episod se consumă vineri, odată cu deschiderea expoziţiei aniversare “100 de ani Parada Lolelor”, la Casa Artelor din Sibiu. "Am mai organizat astfel de expoziţii împreună cu Muzeul ASTRA, dar în acest an avem o expoziţie mai mare. Vor fi expuse documente rare, fotografii, lăzi şi sigilii de breaslă, însemne ale găştilor şi, în plus, vom recrea interiorul unei încăperi săseşti din Agnita şi vom avea o simulare de paradă, pentru că la vernisaj vom avea şi zece lole", spune Bogdan Pătru, preşedintele Asociaţiei "Breasla lolelor".
În ultimele două zile ale săptămânii, lolele aleargă de zor să alunge spiritele rele. Astfel, sâmbătă, ora 8.30, îşi prezintă obiceiul în Cincu, la ora 12.30, sunt deja la Sibiu, iar la ora 15.30 - fug prin Marpod. Duminică, de dimineaţa până seara, lolele fug prin Agnita. "În 1911 a avut loc prima paradă comună a breselelor din Agnita şi marcăm momentul prin fuga lolelor în mai multe localităţi. Obiceiul lolelor s-a păstrat până prin 1990 şi în alte localităţi, dar era practicat diferit. Mergem în cele Cincu şi Marpod într-un schimb de experienţă", adaugă Bogdan Pătru. În niciuna din cele cele patru localităţi, lolele nu fug cu mâna goală, ci cu vreo 6800 de gogoşi, spune Bogdan Pătru: "Sâmbătă vom împărţi vreo 1800 de gogoşi, iar în Agnita - vreo 5000, din ceea ce am calculat până acum. Gogoşile sunt pregătite de noi, de lole".
Din alaiul lolelor nu vor lipsi nici ursul, nici reprezentanţii breslei dogarilor, care îşi vor dovedi măiestria în învârtirea unui cerc pe care se află şase pahare cu vin. 28 de lole sunt membri ai HOG Agnetheln şi vin din Germania.
De la 1689
Fuga lolelor este un obicei păgân de alungare a iernii şi a spiritelor rele. Atestarea documentară datează de la 1689, când se menţiona că obiceiul este strâns legat de ritualul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Lolele, personaje mascate şi gălăgioase, aveau rolul de a proteja alaiul breslaşilor. Prima paradă comună a breslelor din Agnita a avut loc în anul 1911, până atunci existând obiceiul ca fiecare breaslă să aibă o zi a ei în care înmâna lada noului staroste.
În perioada războaielor mondiale şi a comunismului obiceiul a fost temporar interzis, dar în anii `80 lola a devenit o emblema a Agnitei. Odată cu emigrarea saşilor în 1990, obiceiul a dispărut de pe străzile oraşului şi a renăscut în 2006. Saşii agniţeni îşi prezintă obiceiul şi în Germania, în localităţi precum Sachsenheim, Traunreut, Geretsried, Nürnberg, Weisendorf şi Bonn.
***
Evenimentele sunt organizate de Asociaţia “Breasla Lolelor” din Agnita cu sprijinul Primăriei Agnita, HOG Agnetheln, Consiliului Judeţean Sibiu, Forumului Democrat al Germanilor Sibiu, Muzeului de Etnografie Săsească Emil Sigerus, Muzeului Văii Hârtibaciului şi al Institutului European pentru Itinerare Culturale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu