Visează să pună umărul la realizarea călătoriilor interstelare şi la dezvoltarea maşinilor care funcţionează cu biocombustibil. Crede că fizica „se simte” şi că legile ei îşi dovedesc utilitatea în diferite domenii. Se numeşte Radu Hămbăşan, este elev al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” şi visează să lucreze în cercetare.
E asemenea oricărui alt adolescent, aşa că nu spune «nu» unei ieşiri cu prietenii, unei zile petrecute la schi sau unei prăjituri Tiramisu făcută de mama lui. Ce îl diferenţiază de alţi adolescenţi? Pasiunea cu care studiază fizica. Şi nu vorbim doar de lecţiile şi problemele din manualele de liceu. Radu Hămbăşan urmează clasa a X-a la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” şi de vreo patru ani este un obişnuit al olimpiadelor şi concursurilor dedicate fizicii. Engleza, fizica, chimia intră şi ele pe lista disciplinelor intens studiate la şcoală, pentru că Radu urmează profilul Ştiinţe cu engleză intensiv. În clasă, concurenţa este serioasă, iar media generală a elevilor sare de 9,70. Şi asta în condiţiile în care în România contemporană se vorbeşte mereu despre faptul că învăţământul e la pământ, că profesorii nu îşi mai fac datoria, că elevii sunt dezinteresaţi. E semn că există profesori care pun suflet în pregătirea elevilor, e semn că există copii şi adolescenţi pentru care a învăţa nu e o obligaţie şi atât.
În lotul olimpic al României
Cu fizica s-a împăcat bine de la început, aşa că din clasa a VI-a s-a pregătit intens. Se pregăteşte şi acum, dar între timp a învăţat „să simtă” această ştiinţă, să îi intuiască problemele şi căile de rezolvare. Aşa se face că în clasa a VII-a, Radu a obţinut Premiul I la Concursul de fizică Evrika de la Brăila, Medalia de bronz şi Menţiunea Ministerului Educaţiei la Olimpiada Naţională de Fizică. În următorul an şcolar, în palmaresul lui s-au adăugat alte două menţiuni ale Ministerului Educaţiei, obţinute la Olimpiada Naţională de Fizică şi la cea de Ştiinţe. Aceeaşi distincţie a fost obţinută pentru fizică şi în clasa a IX-a şi în clasa a X-a. De asemenea, în acest an şcolar a urcat pe podiumul Concursului de matematică şi fizică Vrânceanu-Procopiu de la Bacău.
Încurcate sunt legile fizicii ar spune unii, dar nu te poţi sustrage lor, ar spune alţii. Cam aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Radu, aşa că fizica l-a prins în mrejele ei şi după mai puţin de doi ani de studiu, intra deja în lotul lărgit pentru Olimpiada Internaţională de Ştiinţe şi pentru Olimpiada de Astronomie. S-a întâmplat pe când Radu era în clasa a VIII-a. Atunci a fost în cantonamente speciale: la Călimăneşti s-a pregătit pentru competiţiile axate pe Astronomie, iar la Bucureşti a aprofundat cunoştinţele în fizică. Programul a fost strict, cu pregătiri între orele 8-14 şi 16-19, dar a apreciat faptul că acolo, în loturile Olimpice ale României, fiecare elev era tratat diferenţiat. Şi a mai apreciat dedicarea profesorilor, o dedicare de care a avut parte şi aici, de pregătirea lui ocupându-se profesoarele Aurelia Roca, Delia Bonea şi Flavia Doboşi.
Ce regretă? Faptul că a ratat pe muchie calificarea la Olimpiada Internaţională. Probleme i-a pus o rachetă, care pierdea din masă pe măsură ce se înălţa.
Vrea să studieze în SUA
Acum, Radu este elev în clasa a X-a, iar peste doi ani va fi student. În SUA, speră el. Vrea să meargă la Institutul Tehnologic Massachusets (MIT), iar motivele pentru care se gândeşte să studieze în străinătate sunt cel puţin două: „materialele după care noi studiem sunt vechi. Dacă se face o descoperire acum, ea intră în manuale peste vreo 20 de ani”, spune Radu. Al doilea motiv ţine de procesul de învăţământ, care e diferit faţă de cel din mediul românesc: „La Harvard, de exemplu, sunt opt studenţi la un profesor. Şi stau toţi la aceeaşi masă şi discută. Au interesul să scoată un om bine pregătit din tine”. Tocmai de aceea, pentru el pregătirea la fizică nu se rezumă la lecţiile din manual, ci continuă cu documentări suplimentare. „În şcoala generală, făceam pregătire intens la fizică timp de câteva ore pe zi - îşi aminteşte Radu. Mă pregătesc şi acum, dar nu fac probleme în continuu, pentru că fizica se simte. Există două feluri de oameni. Unii care lucrează foarte mult ca să acumuleze şi alţii care intuiesc, mai degrabă. Eu cred că fac parte din a doua categorie”. În plus, pentru Radu, fizica e cea mai logică dintre ştiinţe şi tocmai de aceea o caută în aplicaţiile ei în lumea care ne înconjoară.
A muncit pentru bani de buzunar
Cum îşi petrece un licean vacanţa de vară? Relaxându-se şi distrându-se. Da, e adevărat, dar şi munca îşi face loc. Cel puţin în cazul lui Radu, care a muncit vara trecută cu o jumătate de normă la o firmă din Sibiu. Nu a fost nevoit să o facă din cauza lipsurilor financiare, dar şi-a dorit să aibă proprii lui bani de buzunar. „Mă trezeam la 6 dimineaţa, la ora 7 eram la muncă, iar apoi mergeam la Aeroclub, la lecţiile de zbor. Toate drumurile, dintr-un capăt în altul al oraşului, le făceam cu bicicleta”, povesteşte Radu.
Vara aceasta a hotărât să renunţe la muncă pentru că vrea să termine şcoala de pilotaj. Vara trecută a zburat de vreo 17 ori, dar mai are multe lecţii de luat până face cele 42 de ore necesare pentru obţinerea brevetului de pilot. „Prima lecţie de zbor a fost şi primul meu zbor. Nu mai zburasem până atunci niciodată. Am fost surprins pentru că nici nu-ţi dai seama când se desprinde aparatul de pământ. Când pilotezi, trebuie să fii foarte atent la comenzi şi nu ai timp să te uiţi la peisaj”, spune Radu. Şi tot în planurile pentru vacanţă intră, bineînţeles, fizica, mai precis tabăra de fizică la care va merge în luna august.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu